Rachel's diary. Partea intai: Aprinde speranta!

Rachel este o fata absolut de normala. Chiar banala am putea zice.Provine dintr'o familie modesta. Fara frati.Fara surori. Doar ea. Singuratea era apasatoare si...dureroasa. Iata o parte din jurnalul ei:

Luni,14 septembrie

Ploua.Sufletul meu e plin de sentimente frustrante. E ca la un balon : il umfli ce il umfli, dar la un moment dat se sparge.Adun din ce in ce mai multe frustrari, agonia devine parte permanenta din mine.Nu am cui sa ma descarc. Poate la un moment dat o sa cedez si toate problemele vor disparea...Dar cum ramane cu visele mele? Cu dorintele mele? Cu telurile mele? Se vor risipi si ele?Pulbere... Nici nu ma mai recunosc. Unde e fata plina de viata si care dorea sa devina o balerina faimoasa, avand o mie de vise si sperante pentru care lupta zi de zi . Gandul cu care se trezea dimineata. Pentru care traia. Da` nu ma invinovatesc prea tare...15 ani. Certuri,discutii,munca. Am schimbat 3 scoli pana acum. Azi am inceput liceul.

Mergand pe o carare intunecata si pustie -la fel ca si inima mea- , frigul iti patrundea pana si in maduva oaselor, dar mie nu`mi pasa. Aproape ca nu`l simteam.Frunzele imi treceau pe sub talpa,lasandu`le in urma cu sutele .Moarte.Fara speranta. Parca tipau disperate fara ajutor. Dar nimeni nu le auzea. Toti le calcau in picioare. Erau prea ocupati sa se gandeasca la hainele lor scumpe sau ce fel de bmw le va cumpara taticul.Imi era deja sila de acesti oameni (daca ii poti numi oameni) care aveau totul la picioare fara macar sa ridice un deget. Daca as putea, as strange toate frunzele moarte si le'as pune in...interiorul meu.

Intrand pe poarta extrvaganta a liceului, atrag zeci de priviri . Dar nu pentru ca sunt boboc sau capat vreo lauda.N.U. Aud o gramada de susoteli de genu` : "ia ute'o si pe asta cum e imbracat" sau "cine o mai fii si asta? cum poti veni in prima zi de scoala fara o geanta Praga la tine? E aberant.". Se pare ca eram in plus. Contrastam prea tare cu peisajul plin de fitosi. Eram absolut de normala. Chiar mai banala decat banalul. Nu voiam sa ies in evidenta. Eu si atat. Incercam sa nu ma uit decat la picioarele mele ce striveau in continuare sufletele ranite de pe asfaltul rece. Eram complet deznadajduita. Ce putea aduce acest nou an scolar? Mai multa umilinta? Nu multumrsc. Suferinta? ...my bff.Agonie? ...a doua mea personalitate. Ce altceva? Nu imi puteam inchipui nimic. Eram atat de obisnuita cu acest decor incat nimic nu ma mai putea surprinde. "Fata cea noua si ciudata care sta singurica si poarta haine...normal.".Oare asta e tot ce conteaza?Ambalajul? Marulul rosu care defapt,pe dinauntru e plin de viermi?Artificial.Fals.

Asezandu'ma in cel mai indepartat colt al clasei,asteptam sa ne dea orarul.Toata lumea vorbea despre cel mai tare tip din scoala care nu stiu ce haine si masina si`a luat si care i`a dat papucii majoretei blonde. Total obisnuit. Clasica poveste. Am auzit atat de multe incat devin enrvante si plictisitoare. Stiuuuuuuu..life is unfaire.Toata lumea se opreste din vorbit. Tipul "cool"intra in clasa. Linsite deplina de parca ar fii intrat Britney Spears la brat cu Paris Hilton.Majoretele & celelalte chesti : "Heeeey ,Josh, vino si stai aici". "Ba nu, aici". "Taci ,tu! O sa stea aici ,desigur". Dar Josh , aproape cu ochii in lacrimi si foarte abatut , se aseza chiar langa mine ,in fundul clasei. In sfarsit cineva care sufera...Cineva care , poate intr`o zi,ma va intelege.

Poate exista o speranta de 1 la 100 macara ca acest baiat rasfatat sa se fii trezit la realitate si sa priveasca viata dincolo de rozul aprins.

Dintr`o data ceva s'a reaprins in mine. Stiu ce e. Speranta!

Real?

Introducere:

Cei care ma cunoasteti (sau cel putin credeti ca ma cunoasteti) stiti de pasiunea mea ciudata pentru lucruri ciudate:Fantome,credinte,religii,Dumnezeu,"A fost sau n'a fost",fenomene neexplicabile etc. Veniti seara si imi ziceti :"Raluuucaaaa , zi'ne si noua o povestea de'aia de groaza de care stii tu"..M'am gandit sa incep acest lung sir de postari despre toate aceste "pasiuni" pentru a va explica si a incerca sa va fac sa credeti ca nu sunt doar "povesti de adormit copiii". Sper sa va fie de folos candva si sa intelegeti adevaratul sens si inteles al religiei,povestilor,istorisirilor si credintelor de care poate ati auzit sau macar ati fost curiosi sa intrebati.

Multumesc anticipat si nu ezitati sa va dati cu parerea lasand comentarii sau contactandu'ma pe powered_by_rall.

A crede.

Sper sa cel putin asa cred ca sunteti cu totii (sau cel putin o parte) constienti ca lumea asta nu s'a autocreat si ca nici noi nu ne'am nascut din flori sau am rasirit din nu stiu ce specie de extrateresti sau natie venita de pe luna.Totul este controlat de ceva sau cineva ,o forta supranaturala.

Nu ma consider o experta in acest subiect,dar cate ceva va pot spune macara din trairile mele si opiniile mele personale. Nu vreau sa va plictisesc si nici ca va pierdeti timpul. Consider ca e un subiect destul de disputat,iar eu vreau doar sa lamuresc cateva neclaritati :D.

Nu va mai amagiti cu povesti nemuritoare de genu` "suntem maimuteeee. Cool!" penibil :)).Daca ii zici unui copil de 2 ani ca se trage din maimute incepe sa rada :)). Bineinteles ca exista oarecare asemanari si oamenii de stiinta au incercat sa gaseasca explicatii la orice fenomen care , aparent, sunt logice si reala. Dar acest lung sir de intrebari se termina la un moment dat ,ramand un mareeee gol in istorie omenirii : "de unde vine omul? din maimuta. Da` maimuta?De pe pamant. Dar pamantul? Din galaxie. Dar galaxia?... . Se poate cineva sau ceva , oricat de puternic ar fi , autocrea? Nu. Nu v'ati gandit vreodata ce face ca toate lucrurile sa para atat de usoare, de firesti, cand defapt ele sunt atat de complicate,de nepatruns? De ce luna se invarte in jurul pamantului si nu se prabuseste in oceanul arctic? Scepticii o sa'mi raspunda "pai stii legile cutare ..."..Dincolo de legi se afla ceva divin. Puternic. De nepatruns. Nu este o persoana fizica. Este o forta . Spirit. Gand.

In fiecare zi ne ocupam timpul cu lucruri marunte in loc sa ne ocupam de lucrurile ce conteaza cu adevarat.

Crede si vei vedea!

Pentru cei interesati voi scrie o serie de postari legate de acest subiect. Sper ca va voi raspunde la multe intrebari..Multumesc celor carora imi pot acorda 2 minute pentru a'mi citi postarile.

Dedicatie pentru EEa.